|
INAPOI
Acest interviu a fost difuzat initial de Radio Vocea Evangheliei,
in cadrul emisiunii "VIETI TRANSFORMATE" si publicat in
cartea cu acelasi titlu.
*******************
ELI HENTES
Nota * Interviu realizat de Daniel Grigoriciuc - Radio Vocea Evangheliei
Suceava.
Difuzat in emisiunea "Vieti transformate"
Eli Hentes:
"Simteam un gol tot mai adanc in inima mea; la un moment
dat credeam ca banii vor fi cei care vor completa fericirea si golul.
Am avut bani…nici asta…" "Apoi imi spuneam:
'Cei care fac turnee trebuie sa fie fericiti'. In acei ani eram
foarte eleganta, eram tanara, draguta, curtata, aveam bani, faceam
turnee in tara, in strainatate, dar…departe de a fi adevarata
fericire." "Incepusem sa ma ocup cu ghicitul…ce cumplit."
"M-a intampinat sotul meu si mi-a spus: 'Eli, minunea s-a petrecut.
Fiul nostru a fost vindecat.' I-am spus sotului meu ca am simtit
si am strigat: 'Slava Tie Doamne! Iti multumesc…' " "Faceam
la sfarsit de saptamana chefuri cu bancuri porcoase si dans pana
dimineata. Toti eram departe de Dumnezeu." "Am fost operata
de cancer de mai multe ori. Imi era mila de fiul meu care nu era
impacat cu Domnul si de sotul meu, care se clatinase foarte mult
pe cale, din pricina bolii mele." "Sotul meu, care inainte
imi spunea zilnic ca ma iubeste, m-a parasit pentru alta femeie."
"Pe moment o iertam pe amanta sotului meu, dar peste putin
timp imi repugna din inima o ciuda si o manie cumplita." "Dumnezeu
m-a vindecat de cancer. Pur si simplu mi-a disparut tumoarea, dupa
ce mai multi frati si surori s-au rugat pentru mine." "Sa-ti
vezi singurul tau copil bolind, sa-l vezi efectiv in pragul mortii,
este ceva cumplit." "La picioarele patului era Satan.
L-am vazut nu numai prin ochi spirituali, l-am vazut si prin ochi
fizici." "Oamenii erau intunecati de puterea malefica
a celui rau si veneau la bunica mea ca la un purtator de mesaje
divine."r?u ?i veneau la bunica mea ca la un purt?tor de mesaje
divine."1953.
Eli Hentes a lucrat ca actrita la Teatrul de papusi din Targu Mures,
apoi a devenit manechin. In familia ei au fost persoane care s-au
ocupat de vrajitorii, iar aceste practici au lasat o amprenta puternica
asupra gandirii doamnei Eli Hentes. Mai tarziu a avut probleme de
sanatate si boli grele.
Eli Hentes:
- Bunicii din partea tatalui se ocupau cu magia alba, asa zisa magie
alba. O practica oculta, daunatoare, pe care, din nefericire astazi
in Romania o practica foarte multi. Si cei care o practica nu stiu
ca aceasta ii duce in iad.
Bunica mea se ocupa cu ghicitul si cu descantatul. Nu aveam decat
vreo 8 - 10 anisori cand obisnuiam sa stau de-a dreapta ei la masa
si sa urmaresc aranjamentele cartilor si toata practica, care isi
pusese amprenta pe fiinta mea cruda. Astfel incat mai tarziu, dupa
ani, incepusem sa practic si eu. Mai in joaca, mai in gluma, dar
fara sa-mi dau seama ca de fapt eram o marioneta in mana Satanei.
Le ghiceam colegilor mei si ei erau tare incantati ca Eli le ghiceste.
Veneau cu cesti de cafea, bineinteles veneau cu o prajitura, cu
un mar, cu un dar ca sa le ghicesc, iar eu nu vedeam ceva rau in
asta si nici ei.
Dar, pe zi ce trecea, aceasta practica ma lega tot mai puternic
cu niste legaturi demonice invizibile, care nu le putea rupe nimeni.
Omeneste nu puteau fi rupte, decat de o putere dumnezeiasca. Ma
distram bineinteles, dar colegii imi spuneau ca tot ceea ce le spun
eu este adevarat. Pentru ca nu-mi gasisem bucuria si fericirea nici
acolo, am inceput sa fac anumite cursuri, de ghizi, de manechini,
devenisem manechin…
Reporter:
- Ce urmareati prin toate acestea, ce cautati atunci? Ce va lipsea?
Eli Hentes:
- Simteam un gol parca tot mai adanc in inima mea; la un moment
dat credeam ca banii vor fi cei care vor completa fericirea si golul.
Am avut bani… nici asta. Pe urma imi spuneam: "Cei care
fac turnee trebuie sa fie fericiti". Va marturisesc ca in acei
ani eram foarte eleganta, eram tanara, draguta, curtata, aveam bani,
faceam turnee in tara, in strainatate, dar… departe de a fi
adevarata fericire. Faceam la sfarsit de saptamana chefuri cu bancuri
porcoase si dans pana dimineata. Toti eram departe de Dumnezeu.
Reporter:
- Raspunsurile pe care le ofereati colegilor dumneavoastra atunci
cand va solicitau sa le ghiciti, veneau din faptul ca intuiati ce
aveau ei nevoie, sau efectiv simteati ca altcineva va comunica acele
lucruri? Era o inventie a dumneavoastra sau erati folosita ca "transmitator"?
Eli Hentes:
- Bineinteles ca toate acestea erau dictate de Satan, pentru ca
lucra in subconstientul meu, iar gura mea debita ceea ce vroia Satan
sa comunice si oamenii erau incantati. Ma intorc iarasi putin la
bunica mea. Mereu casa ei era plina de oameni evlaviosi din sat,
carora bunica le ghicea si oamenii credeau ca e un dar dumnezeiesc.
Dar era ceva demonic, dracesc. Nici preotul din sat nu-si facea
probleme. Oamenii erau intunecati de puterea malefica a celui rau
si veneau la bunica mea ca la un purtator de mesaje divine. Era
ceva cumplit.
Peste ani, credeam ca sunt si eu purtatoare a acelor mesaje divine,
insa a venit o zi binecuvantata cand intr-adevar mi-am dat seama
ca tot ceea ce am facut era un pacat cumplit, care ma ducea in iad.
Dar Dumnezeu a trebuit sa ma treaca prin incercari. Copilul meu
s-a imbolnavit destul de rau, incat la 3 ani zacea pe pat. Avea
o pareza si la mana si la picior, de cateva zile se hranea doar
cu ceai. Sa-ti vezi singurul tau copil bolind, sa-l vezi efectiv
in pragul mortii, este ceva cumplit. Stateam langa patutul lui si
plangeam, spunandu-i lui Dumnezeu: "Doamne, ia viata mea si
da-o propriului meu copil. As vrea sa-l vad ca traieste, Doamne.
Eu nu mai contez, dar copilul meu sa nu se chinuie." Sotul
meu nu suporta suferinta copilului si din pricina aceasta venea
foarte rar pe acasa. Incepuse sa bea, venea baut si bineinteles
ca asta agrava situatia mea. Durerea era si mai profunda.
In aceasta stare, Dumnezeu mi-a descoperit niste oameni minunati,
o familie minunata de oameni cu adevarat pocaiti. Prin aceasta familie
- familia Lungu din Targu-Mures - parintii mei spirituali de altfel,
prin acesti oameni minunati L-am cunoscut pe Cristos. Prin modul
lor de a trai, prin viata lor de zi cu zi in familie - pentru mine
a fost un exemplu extraordinar. Uneori credeam ca joaca teatru,
dar fiind vecinii mei, am inceput sa-i cunosc mai indeaproape. Ei
mi-au spus: "Eli, orice vei cere lui Dumnezeu cu credinta vei
primi". Intr-o zi mi-au adus o Biblie si mi-au spus: "Apuca-te
si citeste Biblia si roaga-te asa cum stii tu sa te rogi. Simplu,
nu povesti invatate". Am inceput sa citesc si Dumnezeu a inceput
sa mi se descopere. In suferinta mea, nu aveam de ce sa ma agat.
De cine sa ma agat? De sotul meu care pleca de acasa si se imbata?
Cui sa-i spun oful meu? Copilului meu care avea 3 anisori si ceva
si zacea in pat… el ce sa inteleaga? Atunci am inceput pur
si simplu sa vorbesc cu Domnul. M-am dus pentru prima oara la o
biserica evanghelica. Imi aduc aminte ca am plans cu lacrimi fierbinti
si am spus: "Doamne, daca existi, te rog sa-mi vindeci copilul.
Si vreau ca aceasta minune sa se petreaca chiar astazi sub ochii
sotului meu." Sotul meu era acasa in seara aceea si nu m-a
impiedicat sa merg la acea biserica, pentru ca si el suferea mult
pentru copil. La biserica incepuse rugaciunea si eu m-am rugat printre
primii. Mi-aduc aminte ca a fost o rugaciune extraordinara, care
a ajuns la Dumnezeu. Am simtit in acel moment o putere extraordinara
peste fiinta mea, am simtit ca Duhul lui Dumnezeu lucreaza chiar
in acel moment si chiar am spus in rugaciune: "Doamne, medicii
nu i-au mai dat sanse copilului meu decat maxim 2 ani. Dar Tu, care
esti doctorul doctorilor, arata-i sotului meu, care nu crede in
Tine Dumnezeu, ca Tu existi". In cele din urma, cu lacrimi
in ochi, i-am multumit lui Dumnezeu ca mi-a ascultat rugaciunea,
pentru ca am simtit efectiv ca Dumnezeu s-a atins de copilul nostru.
Acasa m-a intampinat sotul meu si mi-a spus: "Eli, minunea
s-a petrecut. Fiul nostru a fost vindecat!" I-am spus sotului
meu ca am simtit si am strigat: "Slava Tie Doamne! Iti multumesc!".
Baietelul a venit in fata mea si acum putea sa miste manutele si
picioarele perfect.
Reporter:
- Acest miracol v-a apropiat mai mult de Dumnezeu?
Eli Hentes:
- Da, insa s-a mai intamplat ceva foarte interesant. Practica magiei,
care-si pusese amprenta pe fiinta mea, m-a urmarit mult timp, si
Diavolul nu se da biruit atat de usor. Inainte de a ma pocai cu
adevarat, incepusem sa studiez tot felul de practici. Prima data
am studiat practicile oculte si tainele chiromantiei, dupa aceea
am trecut la Yoga, apoi la teozofie, dar toate acestea parca ma
legau si mai puternic de Satan si simteam ca Duhul lui Dumnezeu
imi vorbeste ca nu e bine ceea ce fac. Chiar si Yoga, cu toate ca
par doar exercitii fizice extraordinare la prima vedere, in realitate
nu sunt trasate de Dumnezeu, ci sunt o fatada a intunerecului, a
Diavolului, ca sa cuprinda mai usor tinerii in cursa. Sunt fatade
pe care Satan le foloseste asa cum se foloseste chiar si de televiziune
- ne aduce in fata anumite emisiuni, chiar si crestine, dar in realitate…
cat la suta sunt de alta natura, ca sa ne rupa de tot ce este dumnezeiesc?
Dupa studierea teozofiei, Duhul lui Dumnezeu mi-a vorbit. Am stat
in post si in rugaciune si pur si simplu am auzit soapta Duhului:
"Opreste-te! Opreste-te pana nu este prea tarziu!". Dar
am inceput sa-i spun Domnului: "Doamne, dar invat atatea lucruri
extraordinare!". Duhul lui Dumnezeu imi spunea: "Iti este
de ajuns Scriptura si ceea ce-ti voi descoperi Eu prin Duhul Meu
pe parcurs".
M-am oprit, dar intr-o noapte ma trezesc lovita peste picior, ca
o lovitura de palma. Locuiam la etajul 3 la bloc si afara era undeva
un neon care batea cumva spre camera. Mi-am zis: "Cu siguranta
sotul meu s-a dus la baie si cine stie cum m-am dezvelit si m-a
lovit peste picior." Dar nu era sotul meu. La picioarele patului
era Satan. Efectiv l-am vazut nu numai cu ochi spirituali, ci l-am
vazut si prin ochi fizici. Lumina batea din spatele lui. I-am vazut
fizicul, era ranjit inspre mine. Mi-am dat seama ca este Satan.
Statea pe marginea patului la picioarele mele. Sotul meu era langa
mine, sforaia. M-am ingrozit. Pentru ca deja stiam cum sa ma rog
Domnului, m-am acoperit cu patura, m-am intors spre sotul meu si
am inceput sa ma rog: "Doamne, indeparteaza-l te rog pe cel
rau. Indeparteaza-l si ia-mi Doamne duhul de frica". Stiam
ca Satana lucreaza foarte mult si prin duhul de frica, care, daca
te cuprinde, poate pune stapanire pe tine. Domnul a indepartat duhul
de frica si am adormit foarte repede. Am si uitat ca Satana era
la picioarele mele.
A doua noapte, a venit Satana in vis din nou. A inceput sa ma acuze,
sa-mi spuna: "Tu mi-ai slujit mie, tu trebuie sa-mi slujesti
in continuare. Tu ai ghicit, ai facut tot felul de practici, chiar
Yoga, ai studiat asta, ai facut asta".
Atunci am spus: "Chiar daca am facut asa, eu acum vreau sa-i
slujesc stapanului meu". El zicea: "Te voi distruge".
Cauta in vis sa ma distruga, dar m-am trezit. Si m-a cuprins iarasi
frica. Am luat Scriptura si pana spre dimineata am citit.
A treia noapte, din nou a venit Satana, tot in vis, in chipul unui
om credincios. Insa mi-am dat seama din Cuvantul pe care-l citisem
chiar cu o noapte inainte, cand mi se aratase, ca ceea ce-mi spunea
Satana - chiar din Evanghelia dupa Matei citisem - era rastalmacit,
deci nu era Cuvantul clar al lui Dumnezeu. Atunci am spus: "Pleaca
Satano de aici, pentru ca tu nu esti omul lui Dumnezeu, nu esti
trimisul lui Dumnezeu". In acel moment, i s-a transfigurat
chipul. Privirea ii era diabolica si ranjetul la fel. Atunci a cautat
din nou sa ma omoare prin vis, dar am strigat si cu adevarat am
reusit sa ma rog si sa spun: "Sangele lui Cristos sa te faca
sa dispari si sa te mustre". Atunci el s-a spulberat in mii
si mii de bucati. Viata mea se schimbase total. Din Eli care spunea
bancuri chiar porcoase, de asta data marturiseam ce a facut Domnul
in viata mea, cum Dumnezeu mi-a vindecat copilul, cum Dumnezeu l-a
indepartat pe Diavolul, cum Dumnezeu mi-a dat atata pace.
Pana atunci ochii mei erau plini de lacrimi. Nu ma simteam implinita.
Sotul meu venea tot mai baut acasa, ma batea, parintii mei si rudele
mele nu ma intelegeau. Intre timp, sotul meu, care inainte imi spunea
zilnic ca ma iubeste, m-a parasit pentru alta femeie. Pe moment
o iertam pe amanta sotului meu, dar peste putin timp imi repugna
din inima o ciuda si o manie cumplita.
Colegii spuneau: "Cum, Eli nu ne mai ghiceste?" Pana le-am
ghicit, pana dansam cu ei, pana mergeam cu ei, eram buna, apoi,
dintr-o data, Eli s-a stricat de cap. Acum eram toata numai zambet,
numai pace si mergeam sa le spun o noua experienta cu Cristos. Am
fost operata de cancer de mai multe ori. Imi era mila de fiul meu
care nu era impacat cu Domnul si de sotul meu, care se clatinase
foarte mult pe cale, din pricina bolii mele. Dumnezeu m-a vindecat
si de cancer. Pur si simplu mi-a disparut tumoarea, dupa ce mai
multi frati si surori s-au rugat pentru mine.
|
