Drogurile fură adolescența:

dependența, cauze și drumul spre vindecare

Autor: Vera KIRILĂ | 6 MAI 2025


De la an la an, fenomenul consumului de droguri în rândul adolescenților ia tot mai mare amploare, atât la nivel mondial, cât și în România. De asemnea, vârsta de debut în consumul de substanțe scade constant. În România, aceasta a ajuns la doar 12 ani.

Georgiana Drăgan Moldoveanu, director al Centrului de fete Teen Challenge, ne oferă o perspectivă asupra situației actuale. Conform datelor furnizate de ea unul din zece români cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a consumat droguri cel puțin o dată în viață:

„Din acest procent un număr de oameni trec de la consumul experimental la consum ocazional, regulat, abuziv și în cele din urmă la dependență. A scăzut vârsta de debut în consum ajungând până la 12 ani la noile substanțe psihoactive, respectiv drogurile etnobotanice sau legale așa cum sunt cunoscute pe piață.”

Cauzele dependenței

Ce îi determină pe adolescenți să recurgă la droguri?

Un studiu realizat în SUA de Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor arată că principalul motiv este dorința de relaxare. De asemnea, adolescenții afirmă că drogurile îi ajută să adoarmă, să uite amintiri dureroase, să scape de îngrijorări și să facă față depresiei sau anxietății.

Problema este una acută și în România, iar consilierii creștini întâlnesc în cabinet adolescenți care caută o ieșire din dependență. Bogdan Prejban, consilier creștin și psihoterapeut, ne-a vorbit despre principalele motive care duc la apariția acesteia:

„Orice persoană este expusă la un oarecare risc spre consumul de substanțe. Drogurile promit plăcere, extaz și oamenii caută asta mai ales că viața este presărată cu durere și frustrări. Atracția spre consumul de substanțe este cu atât mai mare în momente vulnerabile când vrei să te agăți de orice pentru a evada din gânduri, stări sau situații disperate. Consumul devine astfel o metodă de coping, adică o încercare de a face față realității, sau, mai bine zis, de a evada din ea. La adolescenți, însă, riscul spre consumul adictiv de substanțe este crescut pe de o parte pentru că în această perioadă creierul este în dezvoltare, fiind sensibil la tot ce înseamnă recompensă și, pe de altă parte, pentru că presiunea anturajului este mare. Mai mult, factorii genetici, mediul, rănile trecutului, expunerea la stres, lipsurile și sănătatea influențează și pot predispune mai mult un adolescent la consumul de substanțe ce duc la dependență.”

Măsuri luate de Ministerul Educației

În cadrul unei dezbateri din luna martie, ministrul Educației, Daniel David, a vorbit despre miile de activități de prevenție desfășurate anual în școlile din România, precum și despre planurile viitoare:

„Noi avem în momentul acesta, în unele școli, niște cutii în care cineva anonim poate să facă o sesizare, dar ar trebui să gândim altfel. (…) Ai practic butonul roșu. Ce-i butonul roșu? Este pur și simplu o adresă de e-mail în care cel care răspunde de problema respectivă în instituție poate primi o sesizare anonimă. Și noi, dacă tot avem în fiecare școală acel responsabil pentru prevenirea consumului de droguri, am putea să facem acest lucru astfel încât el să fie persoana care primește pe o adresă clar specificată de e-mail o sesizare într-o manieră și anonimă, să poată să accepte și într-o variantă anonimă. Și asta se poate implementa, hai să spunem, într-o lună sau într-un termen relativ scurt. Cred că este un lucru bun.”

Ministrul a propus o strategie în trei etape pentru stoparea fenomenului în școli – limitarea accesului la droguri în jurul școlilor (prin colaborare cu MAI), prevenție prin formarea cadrelor didactice și a consilierilor, și intervenție rapidă prin tratamente psihologice și medicale bazate pe dovezi.

„Noi în psihologie avem o chestie care se numește «regula mortului». Dacă tu spui oamenilor ce să nu facă, îi tratezi ca pe niște morți, fiindcă un mort nu consumă droguri, nu consumă alcool, nu fumează și așa mai departe. Unor oameni trebuie să le spui și ce să facă, ca un comportament alternativ. Și atunci în școli va trebui să avem grijă să avem stimulări comportamentale pe diverse activități sportive sau de alt tip care să stimuleze această tendință pe care tinerii o au pentru a-și testa impulsurile, a viola reguli într-o anumită limită, spre exemplu, controlabilă și a avea acea stare de bine care de foarte multe ori este cea care este căutată prin consumul de droguri. Sunt astfel de mecanisme care au fost implementate”, a mai explicat ministrul.

Teen Challenge, un program de reabilitare

Pentru adolescenții deja dependenți, primul pas spre salvare este în primul rând dorința de vindecare, urmată la accesul la instituții de reabilitare. Teen Challenge este un astfel de program, bazat pe principii și valori creștine, unde tinerii învață nu doar să renunțe la droguri, dar și să își creeze un nou stil de viață.

„Mai important decât a experimenta o abstinență contextuală este schimbarea lăuntrică, acea schimbare care pune o temelie bazată și fundamentată pe principii și valori și comportamente noi. Pentru că, să te lași de droguri poate să țină și de context. Să ai un context în care să fii nevoit. De exemplu persoanele care ajung la închisoare, nu se droghează pe perioada detenției pentru că nu au cum”, explică Georgiana Drăgan Moldoveanu.

Deși programul a fost conceput inițial pentru adulți, tot mai mulți părinți cer ajutor pentru adolescenți. Cei care ajung în centru au, în medie, cel puțin doi ani de consum în spate.

În București, funcționează două centre Teen Challenge, unul pentru fete și unul pentru băieți. Durata programului este de nouă luni pentru fete și de aproape douăsprezece luni pentru băieți. Pentru adolescenți, centrul facilitează și programe mai scurte, de trei luni.

„Unii adolescenți conștientizează împreună cu părinții că perioada de trei luni nu este suficientă și că încă îi preocupă întoarcerea acasă, potențialii triggeri. Au fost de-a lungul timpului foarte mulți care au decis să continue cu programul pentru adulți gândindu-se că e mult mai bine pentru ei. Chiar dacă pentru un an își amână studiile, își câștigă viața și lucrul acesta este foarte important”, afirmă directorul Centrului de fete.

Cum arată o zi la Centrele Teen Challenge

În timpul petrecut la centru, tinerii nu au acces la telefonul mobil și internet. Ziua este atent structurată, începând de la ora de trezire, 07:00, și până la ora de stingere, 22:00.

„Niciun minut de peste zi nu este lăsat la voia întâmplării. Există obiective clare, bine stabilite și activități în fiecare parte a zilei astfel încât timpul lor să fie cât mai ocupat. Scopul este să nu rămână cu mult timp liber în care să contempleze, să se gândească la trecut”, ne-a împărtășit Georgiana Drăgan.

De la ora 7 începe programul de igienă personală, apoi, de la 7:30 are loc citirea Bibliei. Urmează micul dejun.

„Cei din program se numesc studenți și ei pregătesc toate mesele sub coordonarea și cu ajutorul staff-ului. Ei se ocupă de tot ce înseamnă autogospodărire: gătit, spălat vase, curățenie, călcat, spălat rufe, grădinărit. Vrem să le creștem capacitatea de muncă, să dobândească abilități noi”, a spus Georgiana Drăgan.

După micul dejun, studenții iau parte la un curs predat de staff, curs care abordează teme precum gestionarea conflictelor, leadership-ul, dezvoltarea personală, comunicarea – toate pornind de la principii și valori creștine.

După curs studenții participă la proiecte și activități care țin de casă și de curte (gătit, grădinărit etc.) și apoi iau prânzul.

În a doua parte a zilei, câteva ore sunt dedicate proiectelor sau activităților creative. De exemplu, la Centrul de fete există proiecte de tip handmade în cadrul cărora fetele fac săpunuri BIO, bijuterii, balsamuri de buze și lumânări parfumate. Apoi, în ambele centre există sere unde studenții cultivă flori decorative și roșii cherry.

Seara, după a doua parte a proiectelor urmează timpul dedicat studiului personal.

Fiecare persoana din program are un mentor desemnat, care are rol de consilier. Acesta trebuie să se întâlnească cu studentul cel puțin o dată pe săptămână, timp în care discută, stabilesc obiective, îl ajută cu problemele cu care se confruntă sau să depășească traume din trecut, practic tot ce ține de consiliere.

Ziua se încheie cu cina, iar după cină un timp mai liber, dar tot structurat, în care tinerii fac duș și au acces la convorbiri telefonice cu familia în anumite zile ale săptămânii. Pot ține legătura doar cu persoanele aprobate, respectiv rudele de gradul întâi. De asemenea, pot participa la diverse activități în afara centrului, însoțiți de staff.

Povestea Lorenei, studentă la Teen Challenge

Lorena are 16 ani, este din Sibiu și s-a confruntat cu dependența de droguri și alcool timp de aproape trei ani. Ea și-a făcut publică mărturia pe contul de Youtube al Teen Challenge.

„Din cauza certurilor și problemelor din familie am început să devin foarte depresivă, să mă închid în mine (…) m-am retras foarte mult și mă izolam de oameni”, spune Lorena.

La 13 ani a început să fumeze și să consume alcool cu colegii de clasă, iar la 14 ani a început să fumeze marijuana.

„Prima oară când am fumat am crezut că am găsit rezolvarea la toate problemele mele și credeam că doar asta trebuie să fac ca să scap de ceea ce simțeam. Însă m-a făcut să mă adâncesc și mai tare în tristețe și depresie.”

Ulterior, a fost internată la psihiatrie, unde a cunoscut o fată consumatoare, fapt care a dus la începerea consumului de metamfetamină. Din cauza datoriilor, tatăl ei a fost amenințat cu moartea.

„Atunci pot spune că totul o luase razna pentru că începusem să consum foarte mult și am slăbit. Am ajuns să cântăresc 32 de kilograme, să nu mă mai îngrijesc, să fur din casă ca să pot să-mi întrețin consumul. Am început să mă automutilez și să am tentative de suicid. (…) Credeam că prin automutilare voi scăpa de durerea din interior. Voiam să simt durere fizică ca să scap de cea sufletească”, adaugă Lorena.

A fost internată de opt ori la psihiatrie din cauza consumului și a tentativelor de suicid: „Tot timpul ajungeam acolo adusă de Poliție pentru că mă găseau în scări de bloc beată sau drogată”.

Lorena vorbește și despre experiența Teen Challenge:

„Mă așteptam să fie ca într-un spital de psihiatrie cu gratii la geam și ziduri înalte. (…) La centru am găsit pace, niște persoane foarte iubitoare care m-au acceptat așa cum sunt eu, mi-au oferit multă afecțiune și pot spune că era afecțiunea pe care o căutam în droguri.”

Nu ești singur. Există speranță.

Dependența poate părea un drum fără ieșire, dar nu trebuie să mergi singur pe el. Dacă tu sau cineva drag ție se confruntă cu lupta împotriva drogurilor, ajutorul există și poate face diferența. Teen Challenge România este o organizație care oferă sprijin real, programe de recuperare și o comunitate care crede în schimbare. Află mai multe și fă primul pas spre o viață liberă de dependență: www.teenchallenge.ro

Cu Dumnezeu, nimic nu e imposibil. El încă scrie povești de transformare. Poate chiar pe a ta.